În februarie 2025, am susținut un interviu cu Hristo Centric, proiect ce se ocupă cu cercetarea situației actuale din România în ceea ce privește nevoia și disponibilitatea de colaborare între specialiști și cler. Tema: „Suntem ființe psihosomatice, suflet și trup, și avem nevoie unii de alții”.
Din perspectiva de teolog, psihoterapeut, dar și cadru didactic, cât de necesar vi se pare proiectul Hristocentric în acest moment?
Omul actualității trăiește într-o lume fragmentată: rațiunea și transcendența sunt puse în opoziție, psihologia și credința par să se excludă reciproc, iar suferința interioară este abordată fie prin reducționism științific, fie prin soluții spirituale abstracte. Psihologia și teologia nu reprezintă discipline antagonice, ci domenii complementare, fiecare oferind o perspectivă distinctă și necesară asupra complexității ființei umane.
Proiectul Hristocentric nu propune o simplă colaborare interdisciplinară, ci o integrare profundă. Este o revenire la omul întreg – nu doar minte, nu doar suflet, ci o unitate vie, capabilă să își înțeleagă suferința, să îi dea sens și să se transforme. Acesta nu este un exercițiu academic, ci un răspuns necesar la una dintre cele mai acute crize ale epocii noastre: dezintegrarea identitară și alienarea profundă a ființei umane.
Care sunt nevoile concrete pe care simțiți că le aveți dumneavoastră, astăzi, ca psiholog, iar un program de împreună lucrare între teologie și psihologie le-ar putea acoperi?
În practica din cabinet, întâlnesc adesea oameni a căror suferință nu poate fi înțeleasă doar prin tehnici de lucru asupra cognițiilor disfuncționale, a traumelor a sau dezechilibre neurochimice. Sunt suferințe care au rădăcini mult mai adânci – în pierderea sensului, în rupturile interioare, în căutarea unui punct de sprijin care depășește sfera raționalului. Beneficiile unei astfel de colaborări sunt multiple și variate. Pentru duhovnici, înțelegerea conceptelor psihologice aduce o perspectivă mai amplă asupra îngrijirii pastorale, facilitând o mai bună înțelegere față de conflictele psihoemoționale ale credincioșilor. […]